Complicații endometrioză: tipuri, când trebuie să mergi la medic

Endometrioza este o boală ginecologică cronică în care țesut asemănător mucoasei uterine (endometrului) se dezvoltă în afara uterului, cel mai frecvent la nivelul ovarelor, trompelor uterine, peritoneului și ligamentelor pelvine. Deși multe femei asociază endometrioza doar cu menstruații dureroase, boala poate evolua în timp și poate duce la complicații serioase, uneori severe, care afectează fertilitatea, intestinele, sistemul urinar și calitatea vieții.

Complicațiile endometriozei reprezintă modificările structurale și funcționale produse de evoluția bolii asupra organelor din pelvis sau, uneori, asupra altor organe. Acestea nu apar la toate pacientele, însă riscul crește odată cu durata bolii și cu prezența formelor infiltrative profunde.

Leziunile de endometrioză răspund la hormonii ovarieni și trec prin modificări ciclice asemănătoare endometrului uterin. Acest proces determină inflamație repetată, sângerări microscopice și formarea de țesut fibros (aderențe). În timp, organele pelvine pot ajunge să fie lipite între ele și să își piardă mobilitatea normală. Aderențele pot modifica poziția ovarelor, trompelor, uterului și intestinului. Chisturile ovariene endometriozice (endometrioamele) pot distruge progresiv țesutul ovarian sănătos, iar leziunile profunde pot infiltra peretele intestinal sau vezica urinară.

Endometrioza este o boală progresivă. Unele femei pot avea simptome relativ stabile ani de zile, în timp ce la altele boala avansează și produce complicații chiar și în absența unor dureri foarte intense. De aceea, monitorizarea periodică este importantă chiar și atunci când simptomele par suportabile.